Vinurile albe de Drăgăşani au cunoscut perioada lor de glorie la sfârşitul secolului al XIX-lea, cucerind mai multe medalii la expoziţiile universale de la Paris, în anii 1867, 1889 şi 1900, precum şi diploma de onoare la concursul internaţional de vinuri de la Bordeaux din 1898.
Situată pe malul drept al Oltului, cel mai mare afluent al Dunării din România, podgoria Drăgăşani se întinde pe o lungime de 60 de km, între Subcarpaţii Getici în nord şi Câmpia Română în sud.
Din vechile soiuri, se cultivă astăzi Tămâioasa românească, Novac şi Crâmpoşie Selecţionată, dar pe lângă acestea, altele, de origine străină, mai numeroase, au fost de asemenea introduse în podgoria Drăgăşani. Astfel, soiul Sauvignon Blanc s-a adaptat foarte bine la condiţiile climatice şi de sol.
Recunoscută ca fiind cea mai frumoasă cramă din România, crama este dotată cu toate mijloacele tehnologice moderne, în beneficiul calităţii : un sistem performant de răcire a strugurilor culeşi; microvinificări parcelare; zdrobirea blândă a strugurilor într-o presă pneumatică; vinificarea la temperaturi controlate; climatizarea cramei pentru o învechire optimă; baricarea în butoaie produse în Franţa.
Productivitatea, între 35 şi 45 de hectolitri la hectar, în funcţie de parcelă, este comparabilă cu aceea a podgoriilor celor mai exigente. Culesul este manual, în lădiţe de mică dimensiune, în apropierea cramei situată chiar în centrul domeniului, astfel încât este asigurată prelucrarea imediată a strugurilor.
