Vin Hermeziu Chardonnay Sec DOC CMD - Box10Litri

DEGUSTARE:

Culoare galben-pai cu nuanțe verzui

Aromă intensă, bogată în note florale, note olfactive speciale

Gust caracteristic de unt proaspăt, aciditate susținută, persistență foarte bună în retrogust

ASOCIERE CULINARĂ: Pește gras (șalău, somon, crap), paste, orez cu fructe de mare, pui cu smântână, ostropel de pui, carne de porc cu piure de mazare sau cartofi dulci

TEMPERATURA DE CONSUM: 10 – 12 ^oC

Hermeziu înseamnă destin, vitejie și forță. E povestea moșiei dinastiei Negruzzi. E vibrația vinului de acum 200 de ani, transmisă azi ca o legendă cu prefață literară.

Crama Hermeziu se dezvoltă astăzi în cadrul grupului de firme Domeniile Lungu, o afacere de familie, susținută și dezvoltată prin investiții în tehnologie și modernizare. Vinurile obținute de Crama Hermeziu au o legătură specială cu pământul, fiind concepute pentru a transmite mai departe istoria locurilor de unde provin.

Hermeziu, numele de fată al mamei lui Costache Negruzzi, are și el o etimologie veche și scufundată în legende zbuciumate. Exprimă culoarea roșie, carmin și definește spiritul de luptător, de viteaz ce își eliberează neamul, satul, teritoriul de atacatori și prăduitori. A dat nume satului și moșiei boierești, mândrie răzeșilor de pe malul Prutului, sonoritate cramei de astăzi. Pe moșia de la Hermeziu s-au bucurat, s-au întristat, și-au trăit viețile și le-au încheiat membrii familiei Negruzzi. De la scriitorul Costache Negruzzi, la Ella Negruzzi, prima femeie avocat din România, Leon Negruzzi, scriitor, primar și prefect de Iași, până la generalul Mihai Negruzzi și fiul sau Bob Negruzzi, scriitor de limba franceză, toți și-au legat destinele de pământurile de la Hermeziu.

Relieful terasat și tehnica modernă reușesc, din 2006 de când începe istoria Cramei, să compună un mediu perfect pentru strugurii cultivați pe cele 132 de hectare de teren. Traminer, Sauvignon Blanc, Chardonnay sau Busuioacă de Bohotin sunt soiuri vinificate cu grijă de oenologi recunoscuți, cu utilaje în întregime din import, de la prestigioasa firmă italiană Casa Grande, pentru a obține vinuri premiate, cu o foarte bună aciditate naturală.

Denumirea soiului Chardonnay vine de la comuna franceză Chardonnay din departamentul Saône-et-Loire din Burgundia. A făcut carieră în regiunea Chablis, din Franța. În sortimentul românesc a pătruns în perioada postfiloxerică. Se cultivă cu cele mai bune rezultate pe solurile calcaroase din podgoria Murfatlar și în Republica Moldova, dar începe să fie extins în mai multe regiuni, mai ales în Muntenia și Oltenia, dar și în Moldova.

Analiza modernă a amprentei ADN, efectuată la Universitatea Davis din California, arată că Chardonnay este rezultatul unei încrucișări între soiurile de struguri Pinot Blanc și Gouais Blanc. Se crede că romanii au adus Gouais Blanc din Balcani în Franța. Ulterior, fiind cultivați pe scară largă de către țăranii din estul Franței, alături de strugurii aristocratici francezi Pinot Blanc, s-a creat posibilitatea de încrucișare a acestor struguri. Având în vedere că cei doi "părinți" s-au îndepărtat genetic, au apărut o serie de hibrizi care au fost selectați pentru înmulțire în continuare. Această încrucișare de succes, pe lângă Chardonnay, a mai adus pe harta ampelografică încă un "frate", Aligote, precum și alte soiuri minore ca răspândire.

Chardonnay-ul a devenit un vin "global", fiind al șaselea cel mai cultivat soi de struguri și acoperind o suprafață de circa 200.000 de hectare. În urmă cu câțiva ani, experții detectaseră 36 de varietăți de Chardonnay în întreaga lume, "clone" menite să optimizeze gustul soiului. Au apărut inclusiv varietăți de Chardonnay roze, iar în America se lucrează la o varietate de Chardonnay modificată genetic. Vinurile obținute din Chardonnay sunt foarte diferite, însă nu doar din pricina culturii sale atât de răspândite. Două vinuri Chardonnay produse în aceeași zonă pot avea gusturi diferite în funcție de momentul în care au fost culeși strugurii sau de gradul de maturare. De-a lungul istoriei, strugurii Chardonnay și-au păstrat calitățile remarcabile, provenind dintr-o viță-de-vie extrem de viguroasă, care produce ciorchini de dimensiuni medii, compacți. Odată copți, strugurii capătă culoarea galben-auriu, sunt fragili și au o coajă moale, de aceea, în perioada de recoltare, boabele trebuie tratate cu maximă atenție și delicatețe. Sunt sensibili la mediul înconjurător și la condițiile de creștere, motiv pentru care vinul rezultat va avea un gust și o aromă distincte, de o foarte mare complexitate, în funcție de zona geografică și de procesul tehnologic.

Strugurii Chardonnay care se dezvoltă și prosperă în zonele cu climat blând dau un vin cu o aromă dulceagă, în timp ce strugurii crescuți în climat mai rece vor produce un vin cu o aromă fructată, desăvârșită. Un Chardonnay făcut din struguri culeși foarte devreme va avea note de citrice și măr verde și va fi ușor de confundat cu un Pinot Gris. În schimb, unul făcut din struguri foarte bine copți va avea note de ananas, piersică sau mango, iar dacă este ținut câteva luni la maturat în butoaie de stejar, va căpăta o textură ceva mai untoasă și noi arome de vanilie, praline sau caramel. De altfel, vinurile provenite din acest soi sunt printre puținele vinuri albe predispuse pentru maturare. Chardonnay maturat vei întâlni la producătorii din regiuni cu climat mai cald (sud-estul Australiei, Napa Valley California, Argentina, Burgundia sau Puglia), iar în regiunile ceva mai reci (vestul Australiei, Valea Loarei, Chile, Sonoma) vei găsi acest vin mai degrabă tânăr. În general, aroma vinului este reprezentativă pentru condițiile în care au crescut strugurii. Chardonnay-urile din regiuni mai reci vor păstra aciditatea strugurelui, conducând către arome citrice, un amestec cu măr și esențe florale. Solurile din aceste regiuni pot da și o ușoară aromă cretoasă. Aceste Chardonnay-uri sunt mai întotdeauna mai aspre, mai dure. În schimb, Chardonnay-urile din zonele mai călduroase au tendința să fie ceva mai dulci și să reflecte o aromă de fructe tropicale.

Acest soi de struguri și-a găsit expresia cea mai înaltă în Burgundia unde vinuri precum Chablis, Meursault sau Montrachet și-au câștigat faima mondială și exprimă într-un mod desăvârșit calitățile remarcabile ale unei zone unde cultura vinului și pasiunea oamenilor s-au întâlnit în mod fericit cu un set ideal de condiții geo-climatice. Succesul acestui soi de struguri în întreaga lume i-a determinat pe unii producători să experimenteze și să intervină tot mai frecvent în procesul de vinificație pentru a obține gustul acela foarte corpolent și untos care i-a adus faima vinului Chardonnay. Acest lucru se întâmplă mai ales la vinurile din Lumea Nouă, unde producătorii folosesc fermentația malolactică pentru a mai domoli aciditatea specifică acestui strugure, mai ales în zonele climatice mai reci. Rezultatul este unul extrem de apreciat, iar succesul fulminant al vinurilor din Australia sau Chile i-a făcut pe producătorii europeni să se întrebe, în ultimii ani, dacă nu cumva acest succes al gustului untos și corpolent nu îi va face pe consumatori să uite în curând de gustul autentic, fresh, vioi al Chardonnay-ului, așa cum îl regăsești atât de bine exprimat în Chablis-urile din Burgundia.